bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

22/11/2017

Protocollu de Donostia, pro sa garantzia de sa diversidade linguìstica

Intervista de Diegu Corràine a Paul Bilbao

A s’Unione Europea de sos 27 istados currispondet una realidade de deghinas de milliones de pessones chi faeddant deghinas de limbas diferentes, fortes o dèbiles, chi non semper sunt ufitziales e presentes in cada logu e impreu. Ma oramai, in agiudu nostru, b’at una cultura giurìdica “universale”, basada in s’idea chi sas limbas sunt unu bene fundamentale e unu deretu individuale  ma mescamente colletivu de natziones e pòpulos. Sos Sardos, de su restu, cumpartzimus custas matessi ideas. Mai che a como b’at in Europa una cultura de sos deretos linguìsticos, testimoniada dae sa “Decraratzione de sos deretos linguìsticos” de Bartzellona in su 1996. Ma mai che a como est in arriscu mannu sa vida de sas limbas nostras. Un’annu a como est essidu a lughe su “Protocollu pro sa Garantzia de sos Deretos Linguìsticos” (http://protokoloa.eus) in Donòstia, Paisu Bascu, firmadu finas dae sos Sardos. Nde faeddamus cun Paul Bilbao, segretàriu de “Kontseilua”, prataforma de assòtzios chi punnant a s’svilupu de su bascu, animadore de su Protocollu.


—Cales sunt sos printzìpios suos?
Su Protocollu tenet bator printzìpios de base: Cunvivèntzia e paghe; diversidade; agualidade e deretos.
—Comente est nàschidu?
Sos fundamentos de su Procollu sunt sos valores democràticos de sos “deretos individuales e colletivos”. Duncas, su Protocollu rivolutzionat sa manera de afrontare sas garantzias de sos deretos linguìsticos.
—Cales sunt sas finalidades?
Sas finalidades sunt tres: 1) afirmare chi sa garantzia de sa diversidade linguìstica e s’isvilupu de sas limbas sunt pilares fundamentales pro sa paghe e sa cunvivèntzia; 2) formare e ispainare unu mèdiu de profetu pro s’agualidade linguìstica e su progressu de sas limbas in perìgulu e arriscu; 3)  presentare sas comunidades linguìsticas comente protagonistas de custu caminu nou, in ue sa sotziedade, sa gente, siat garante de una gestione giusta.
—Chie nd’at iscritu su testu?
Amus postu in pare sas ideas e cussìgios de prus de 100 assòtzios e istitutziones sotziales de prus de 30 limbas.
—Chie nde sunt sos agentes?
Sunt sos assòtzios sotziales chi traballant pro su venidore de sas limbas minorizadas.
—A chie est destinadu?
Su Protocollu est unu mèdiu in manos de custos assòtzios, a manera chi istabilant  programas pro pretèndere dae sos poderes pùblicos sa garantzia de atuare sos deretos de sas limbas nostras. Leende·lu comente base, cada limba at a ammaniare una lista de prioridades pro s’ufitzialidade sua, etc.

[LIMBAS 3.0 in La Nuova Sardegna 19.11.2017]


#Diegu Corràine

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

Cuncursu "LIMBAS IN PONTE" de tradutzione literaria in sardu, 2018

EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU > SARDU

Prèmiu de Tradutzione literària in sardu LIMBAS IN PONTE Prèmiu intituladu a ELIEZER BEN YEHUDA (1858-1922), Giornalista, linguista, tradutore: babbu mannu de sa limba ebràica moderna EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU>SARDU Pro s’òpera CUENTOS DE LA SELVA >...  [sighit]

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]

LIMBA SARDA E FACEBOOK: UN'OCASIONE

de Diegu Corràine

Su 18 de abrile de su 2006, su situ de sa Regione sarda publicaiat su documentu de sas Normas linguìsticas de riferimentu a caràtere isperimentale de sa “Limba sarda comuna”, adotadas galu como in documentos de sa Regione, dae entes locale e privados, in s'editoria e in sos...  [sighit]