bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

papiros
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Noas


29/03/2016

Heinz Jürgen Wolf nos nch'at lassadu

Linguista e professore universitàriu famadu

“E como ego mi nche so andadu”! Custu est su saludu chi, cun umilesa e garbu mannu, s’amigu Heinz Jürgen Wolf nos at lassadu in sa dispedida sua, sàbadu 26 de martzu de ocannu, su 2016. Unu saludu a sos amigos de sa limba sarda, chi at semper istimadu e istudiadu. A sos amigos chi l’ant semper apretziadu pro sas ideas e pro sos istùdios chi at a dedicadu a su sardu e a sos Sardos. A sa limba sarda, chi at semper chertu “una”, giai dae cando, in su 2001, aiat postu sa firma sua in sa norma iscrita de sa Limba Sarda Unificada, paris cun àteros istudiados e professores de universidade.


Nos at a mancare sa cuntentesa e sa positividade sua, finas in sa maladia chi nche l’at ispetidu, animende·nos a crèere in sa natzione e in sa limba sarda. Cando nos addoviaiat, cada annu, in cabudanni in Sos Alinos, o cando nos telefonaiat, su pessamentu suo fiat semper: “E ite seis faghende pro su sardu in s’iscola? E cando at a èssere obbrigatòriu?”.


Inoghe, proponimus sa cara lughente sua in una fotografia chi l’aìamus tiradu su 12.11.2006, in Triei, in sa presentada de su “Legendariu de Santas Virgines…” de I.M.Garipa publicadu in Roma in su 1627, in sardu. Una die de incantu pro un’òpera, “Su Legendariu”, chi aiat incantadu a issu e incantat galu a nois, mustra lugorosa de sa limba natzionale nostra millenària. Chi dae prus de baranta annos fiat finas sa limba sua istimada. Pustis de ML Wagner, Heinz J Wolf est istadu s’istudiosu chi at dadu prus lughe a sa limba nostra.


Li torramus gràtzias pro sa vida dedicada a sa limba nostra e a s’unidade sua, pro s’amighèntzia naturale e bia chi nos at dadu a nois, unu grustu mannu a beru de amigos, in Sardigna e in aterue.


Fiat nàschidu su 16 de ghennàrgiu de su 1936. In 80 annos de vida e de carrera universitària, at iscritu artìculos e libros de importàntzia capitale in contu de limba sarda, comente “Studi barbaricini” e “Toponomastica barbaricina”. Nos at a mancare de seguru.

Un’afrangiada manna a su mugere Sìlvia, a sa fìgia Mimi e a sos nebodes istimados. Ànimu!


#Diegu Corràine

» in segus