bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

papiros
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

Noas


26/09/2016

SA DIE EUROPEA DE SAS LIMBAS 2016, COLADA AMMENTENDE A GF PINTORE, ISCRITORE E GIORNALISTA, E SOS 10 ANNOS DE SA "LSC"

In Santusparau su 25-9-2016, in su Teatru "Sa Màschera"

Eris, 25 de cabudanni, in Santusparau, in ocasione de sa “DIE EUROPEA DE SAS LIMBAS“ 2016, chi ruet cada annu su 26 de cabudanni, amus fatu s'AMMENTU DE GIUANNE FRANTZISCU PINTORE (Irgoli, 31 de austu de su 1939 – Nùgoro, 24 de cabudanni de su 2012).
A ammentare s'amigu e s'iscritore e giornalista in sardu, b'ant pessadu sa rivista NOAS EJA, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda, cun su patronadu de sa Comuna e de sa cumpangia de teatru “SA MÀSCHERA”.

Pintore, iscritore e giornalista ma finas animadore culturale e polìticu

A pustis de sos saludos de Enrico Collu, Sìndigu, e de Emanuela K. Pilloni, Assessora de sa Cultura, b'at àpidu s'ammentu beru de sos amigos e collaboradores chi l'ant connotu dae dècadas, comente Ninu Landis, Centzu Porcu, Pàulu Pillonca, Otàviu Olita, Martine Corimbi, Diegu Asproni.

Est istada un'ocasione pro cunfirmare s'amighèntzia cun Giuanne Frantziscu ma finas pro afortire, in nùmene suo, sas relatziones cun amigos e cumpàngios chi amus gherradu in pare e chi non nos bidìamus dae annos e annos.

Essende istadu Santusparau su logu in ue est nàschida SA SARDIGNA, unu de sos argumentos de fundamentu est istadu s'ammentu de su traballu de redatzione, chi est istada un'iscola informale de giornalismu natzionalista, in ue Pintore nch'at postu totu s'esperièntzia sua de giornalista, in s'Unità, in s'Espresso e in àteros giornales.

Gasi etotu, sos chi ant ammentadu sa vida de Pintore, militante apassionadu de limba e de giornalismu, ant mentovadu sas àteras esperièntzias de giornales fundados dae issu pustis de Sa Sardigna, mescamente Liberatzione, Il solco, Balentia. Sena ismenigare sa collaboratzione sua in Ràdiu Supramonte e in Su pòpulu sardu.

Sos giornales in sardu de sos annos 70, su Comitadu pro sa limba sarda e sa Lege pro su sardu


In prus, b'at àpidu s'ammentu de sa gherra pro su reconnoschimentu de sa minoria de limba sarda, in atuatzione de s'art. 6 de sa Costitutzione italiana, rapresentada dae su Comitadu pro sa limba sarda, unitàriu e ideologimanete trasversale, chi at giutu a sa proposta de lege de initziativa populare in su 1977. Sos giornales Sa Sardigna, SU popolu sardu, Natzione sarda, Sardegna Europa, fiant istados su motore de custa initziativa e de su testu de sa Lege, chi at abertu su caminu giurìdicu a sa chi, a pustis, est istada sa Lege 26 e sa 482

S'ex sìndigu Gesuinu Mattana, at faeddadu paràulas de bàntidu pro sa bidda de Santusparau, de Giuanne Frantziscu Pintore, comente giornalista e iscritore “santusparaesu” e comente animadore primu de sas atividades culturales e polìticas, paris cun Pinuccio Sciola e finas de Pablo Volta e unu grustu mannu de cumpàngios de sa cooperativa “In Pari”, chi moende dae sa bidda sunt arribbadas a totu sa Sardigna

Una chimbantina de pessones at sighidu pro tres oras totu sos arresonos: chie cun interessu e curiosidade ca no at connotu s'autore ammentadu; chie cun emotzione e ànimu, pessende a sa pèrdida de s'amigu ma finas a sa permanèntzia de unos cantos messàgios suos, comente sa liberatzione possìbile de sa natzione sarda e s'unidade finas ortogràfica de sa limba sarda, praticada in sas òperas suas.
Pro unos cantos giovanos presentes, custa de eris est finas istada s'ocasione de connòschere sos primos nùmeros de Sa Sardigna, donados a sos presentes dae Centzu Porcu, chi nche los at leados dae sos archìvios.

S'ammentu de totu custa atividade editoriale e giornalìstica nos at cussigiadu de dedicate s'Ammentu de annoas a “Su valore e sa funtzione de Su pòpulu sardu, Sa Sardigna e Natzione sarda in sa liberatzione natzionale sarda, dae sos annos 70 a sas esperientzias comunicativas e giornalìsticas de como”.

“Sos 10 annos de sa Limba Sarda comuna” (2006-2016)

Sa segunda parte de sa DIE, nche l'amus colada faeddende de s'argumentu de ocannu: “Sos 10 annos de sa Limba Sarda comuna” (2006-2016).
Sas relatziones de:
• Lisandru Beccu Sa localizatzione in sardu de sos programas informàticos e de sas retes sotziales
• Diegu Corràine Resurtados e prospetivas de sa normativizatzione e de sa normalizatzione de su sardu, a 10 annos dae sa LSC
• Giuanne Frantziscu Fronteddu Sa tradutzione automàtica pro s’afortimentu de sa limba sarda: Apertium in sardu
• Antoni Nàtziu Garau Cumpresèntzia e cumpatibilidade de sa limba sarda normativa e de sas variedades locales in s’amministratzione pùblica e in sa sanidade
• Màuru Piredda Sa funtzione de su sardu normativu in su mundu de s’informatzione
• Isabella Tore S’istòria de sa Sardigna in sardu, in s’iscola e in sa sotziedade,
ant mustradu comente sa LSC siat unu resurtadu istòricu in su caminu pero ufitzializare su sardu, chi est cumpàtibile cun sos dialetos locales, chi podet èssere sa norma iscrita chi cunsentis sa didàtica in/de sardu in iscola, cumintzende dae dae sa limba de sos iscolanos; chi podet èssere sa limba finas de sos iscritores, chi si cherent, però, podent iscrìere isseberende normas locales o traditzionales come sa chi est definida logudoresu o campidanesu.

Ma sos relatores ant mustradu chi sa Limba Sarda Comuna, mantenende su pratrimòniu lessicale de su sardu e ammodernende·si, non podet fàghere a mancu de èssere sa limba de sa sièntzia, de sas tècnicas, de sa salude, de s'informàtica, de s'economia, de s'amministratzione, de sos mèdios de informatziones, etc.
E chi, duncas, petzi cun una normativa iscrita generale podet èssere normale in su territòriu e in sa sotziedade.
Sa DIE l'amus cuncruida ascurtende s'interventu apassionadu e seguru de Càrminu Pintore, fìgiu de Giuanne Frantziscu, finas a nùmene de sa mama Anna: un'ammentu fatu cun sa mente e cun su coro de su caminu literàriu, linguìsticu e giornalìsticu de su babbu

Annoas in Orosei

Annoas, sa Die europea de sas Limbas e s'Ammentu de Giuanne Frantziscu Pintore at a èssere in Orosei, sa bidda in ue GF Pintore nch'at coladu cun sa famìlia sos ùrtimos annos de sa vida sua.


#Diegu Corràine

» in segus